strategieStategia culturală a judeţului a fost, săptămâna aceasta, în centrul atenţiei, al dezbaterilor tensionate, despre valorile locale, dar şi despre lacune.  Dezbaterea acestui subiect fierbinte, în contextul în care, Aradul tinde la titlul de Capitală Culturală Europeană are la bază doar chestionarea a mai puţin de 200 de arădeni, astfel încât strategia culturală s-a întocmit pe baza unor informaţii insuficiente.
Centrul Cultural Judeţean a apelat la experţi care să elaboreze Strategia Culturală a Judeţului Arad 2015 – 2020. Până aici, toate bune şi frumoase. Însă, pentru studii în domeniu, specialiştii au făcut chestionare, iar cei intevievaţi au fost prea puţini la număr.
În elaborarea strategiei au fost implicaţi Cătălin Ploae, lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea „Ovidius” din Constanţa şi lector asociat la Academia de Studii Economice Bucureşti şi George Grigoriu, publisher şi membru fondator al Bucharest Herald. Evident că, raportat la populaţie, studiul nu este elocvent. „Chestionarele au fost interpretate la nivelul unui număr de 182 de respondenţi din judeţul Arad, atât din mediul urban, cât şi rural, cu respectarea strictă a tuturor precizărilor deontologice în domeniu. În vederea unei analize riguroase a răspunsurilor la chestionare, s-a realizat compararea acestora cu concluziile unor studii anterioare, astfel încât să se atingă dezideratul oferirii unei imagini complete a consumului cultural în prezent din judeţ”, se menţionează în strategia culturală.
Cea mai mare parte dintre cei ches­tionaţi au fost de părere că, numărul evenimentelor culturale din judeţ au fost suficiente. În ceea ce priveşte instituţiile de cultură, raportat la credibilitate, acestea au fost în ordine Centrul Cultural Judeţean, Filarmonica de Stat Arad, Teatrul de Stat „Ioan Slavici“, Biblioteca Judeţeană şi Complexul Muzeal.
Potrivit strategiei, priorităţile pentru dezvoltare, modernizare şi promovare ar trebui să fie Lunca Mureşului, Cetatea Aradului, renovarea clădirilor de patrimoniu, amenajarea de locaţii pentru spectacole şi concursuri sportive.
Tensiuni între tabăra locală şi cea a specialiştilor
Strategia a stârnit discuţii aprinse, pe fond de diferenţe de viziune, de aspect cunoscute de partea locală şi mai puţin, de specialişti.  Specialiştii au fost de părere că, autorităţile se grăbesc să promoveze Aradul, pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii fără a avea rezolvate unele aspecte. Printre altele, potrivit acestora este vorba de stabilirea unei continuităţi pentru organizarea unor evenimente, de asigurarea locaţiilor precum şi de unităţile de cazare. Experţii au fost de părere că, autorităţile, specialiştii şi oamenii de cultură trebuie să demonstreze că există un interes ridicat pentru evenimentele culturale.
Vicepreşedintele CJA, Adrian Ţolea, şi directorul Asociaţiei „Arad-Capitală Culturală Europeană 2021”, Andrei Ando au fost cei care s-au lansat în dezbatere cel mai mult. Aceş­tia au făcut front comun faţă de experţi, nemulţumiţi fiind că strategia nu are la bază proiectul Aradului, de a ajunge Capitală Culturală Europeană. „Asociaţia ce are în vederea acest proiect nu exista la vremea respectivă. Nu am putut întocmi o strategie pe un deziderat care nu exista la momentul în care am demarat noi documentarea”, a spus George Grigoriu, unul dintre specia­lişti. „Ne descalificaţi din start dacă nu precizaţi despre cursa noastră în strategie”, a spus Andrei Ando. Schimburile de replici au continuat, Adrian Ţolea, vicele CJA spunând că, oricum, cu sau fără să fie cuprins ţelul Aradului în strategie,  oraşele mici au şanse de reuşită.
Alţi reprezentanţi ai instituţiilor de cultură arădene nu s-au plasat însă de partea celor nemulţumiţi de strategie. „Am participat la întâlnirile cu cei care au întocmit strategia, au fost discuţii foarte interesante. Din păcate, foarte puţine persoane au luat parte la acestea. În actuala strategie există lucruri care pot ajuta Aradul în cursa pentru Capitală Culturală Europeană. Dar să recunoaştem că nu ne putem bate cu niciunul dintre oraşele candidate, precum Bucureşti, Braşov poate şi Timişoara. Nu suntem concreţi în ce facem şi nu luăm măsuri“, a spus Lucia Bibarţ, responsabil de imagine al Bibliotecii Judeţene.

Recomandările redacției