Camera superioară a Parlamentului britanic a adoptat definitiv luni un proiect de lege care modifică regulile centenare ale succesiunii la tronul Marii Britanii, cu scopul de a pune capăt priorităţii masculine, potrivit France Presse.
Pentru ca textul să devină lege mai trebuie doar ca regina Elzabeth a II-a să-şi dea asentimentul, ceea ce constituie – potrivit experţilor – o simplă formalitate.
În virtutea acestei legi, bărbaţii nu vor mai avea întâietate faţă de femei în succesiune la tron. În consecinţă, primul copil al prinţului William şi al soţiei sale, Kate, aşteptat în luna iulie, va moşteni tronul indiferent care îi va fi sexul.
Până în prezent, o femeie nu putea deveni monarh decât dacă nu avea frate, aşa cum a fost cazul reginei Elizabeth II.
‘Scopul noii legi este de a asigura o mai mare egalitate între sexe’, a explicat James Wallace, membru al Camerei Lorzilor, care s-a exprimat în numele guvernului britanic.
El a confirmat că primul copil al prinţului William – el însuşi al doilea în ordinea succesiunii la tron şi nepot al reginei Elizabeth II – îşi va ocupa locul în ordinea la succesiune ‘în faţa unui eventual frate’.
Textul adoptat luni oferă astfel posibilitatea unui moştenitor al tronului să se căsătorească cu un catolic (sau o catolică), dar interzice catolicilor să devină rege sau regină.
Până în prezent, căsătoriile între anglicani şi catolici erau prohibite fără o convertire prealabilă. Interdicţia datează din timpul schismei din secolul al XVI-lea şi nicio regulă nu a fost prevăzută referitor la alte religii, precum islamul sau iudaismul.
Biserica anglicană s-a născut în urma ruperii de Biserica catolică după ce papa Clement al VII-lea a refuzat să acorde regelui Angliei, Henric al VIII-lea dreptul de a divorţa.
Cele 16 ţări ale Commonwealth-ului, al căror şef de stat este regina Elizabeth II, şi-au dat acordul de principiu principiu pentru această dublă reformă în cursul unei reuniuni în Australia în octombrie 2011, adică tocmai înainte de anunţarea sarcinii lui Kate în decembrie 2012.
Proiectul de lege a fost votat în doar trei luni de cele două camere ale Parlamentului britanic, în virtutea unei proceduri care permite o lectură şi o vizionare rapidă a textului.
