Deşi au mai rămas doar două luni până la venirea iernii, sute de asociaţii de proprietari din municipiu au rămas cu datorii la întreţinere de iernile trecute. Conform datelor Uniunii Locale a Asociaţiilor Locative Arad (ULALA), nu mai puţin de 470 de asociaţii au datorii la CET Hidrocarburi.
„La 31 august, aeste asociaţii înregistrau restanţe în valoare de 1.733.248 lei, iar penalităţi aferente de 347.438 lei. La ieşirea din iarnă existau un număr de 518 asociaţii restante ce totalizau restanţe de 2,846 milioane lei şi 311.024 lei penalităţi aferente. Rezultă că în această vară asociaţiile au reuşit să-şi mai reducă din valoarea restantelor cu 1,1 milioane lei, dar la intrarea în iarna mai au valori mari, duble faţă de nivelul restanţelor cu care au intrat în iarna trecută. Concluzia este una alarmantă : datoriile asociaţiilor cresc de la an la an, ele nu reuşesc pe timpul verii să-şi lichideze debitele, iarna adăugând valori istorice la restanţe”, a declarat Vasile Arion, prim-vicepreşedintele ULALA. Acesta a ţinut să precizeze că 114 asociaţii au debite mai mari de 5.000 lei, dintre care o asociaţie are o datorie de 89.739 lei; o asociaţie are restanţe de 48.344 lei, iar alta, de 42.714 lei. De asemenea, o asociaţie mai trebuie să plătească 38.525 lei pentru a scăpa de datorii, în timp ce zece asociaţii au restanţe între 20.000 şi 30.000 lei, iar 100 asociaţii au restanţe între 10.000 şi 20.000 lei
În condiţiile în care locatarii care-şi achită facturile la zi nu trebuie să aibă de suferit de pe urma celor care nu fac acest lucru, reprezentanţii asociaţiilor de proprietari sunt sfătuiţi să-i dea în judecată pe rău-platnici, în caz contrar existând riscul ca datoriile să crească în mod ameninţător.
„Un sistem perfectibil”
În ceea ce o priveşte, Dorina Lupşe, preşedintele ULALA, crede că s-ar impune o modificare a sistemului actual de subvenţii. „Având în vedere această spirală a asociaţiilor cu restante tot mai mari de la an la an, credem că autorităţile locale, Consiliul Local Municipal ar trebui să regândească sistemul actual de subvenţionare al gigacaloriei. Observăm că actualul sistem, chiar dacă este personalizat în funcţie de veniturile membrilor de familie este perfectibil. Neplata de către asociaţii a utilităţilor consumate a dus la probleme financiare serioase între CET-L producţie şi CET-H distribuţie, problema care nu a fost până acum. Furnizorii trebuie să-şi plătească materiile prime consumate, şi cercul vicios de închide.Singura cale posibilă este regândirea sistemului de subvenţionare până la terminarea investiţiilor de retehnologizare a producătorului”, susţine Dorina Lupşe.
Autorităţile vorbesc despre o grilă echilibrată
Pe de altă parte, reprezentanţii Primăriei susţin că arădenii beneficiază şi de ajutor din partea autorităţilor locale, pe lângă ajutorul acordat de Guvern. „De trei ani, de când Guvernul a renunţat să mai subvenţioneze căldura, noi am investit din bugetul local în sistemul de ajutor de încălzire, un sistem care vizează persoanele cu venituri sub medie. Dacă Guvernul a stabilit un plafon pentru cei care pot beneficia de sprijin, noi acordăm ajutor în completare familiilor cu venit mediu pe persoană sub 1.300 de lei, deci şi acelor persoane care nu beneficiază de ajutor de la stat. Credem că grila stabilită de noi e o grilă echilibrată, care e stabilită şi în funcţie de numărul membrilor dintr-o famili, nu numai de venit, ţinându-se cont de ponderea cheltuielilor cu încălzirea pe venitul întregii familii”, afirmă Corina Drăghici, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
