Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 69 de ani, a ieşit întărit în urma votului test de duminică şi se află într-o poziţie puternică pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, care va avea loc la 28 mai. În acelaşi timp, performanţa electorală a rivalului său, Kemal Kılıçdaroğlu, a fost dezamăgitoare, sub aşteptări, în primul tur de scrutin. Balanţa ar putea fi înclinată de un al treilea om, ultranaţionalistul Sinan Ogan. Un preşedinte Recep Tayyip Erdoğan zâmbitor le-a spus susţinătorilor că este pregătit să lupte în turul al doilea al alegerilor din Turcia, simţind că are impulsul necesar pentru a-l învinge pe rivalul său Kemal Kılıçdaroğlu. Rezultatul celui de-al doilea tur – care se organizează pentru prima dată în istoria Turciei – pare mai mult decât incert pentru opoziţie, în ciuda încrederii repetate în victoria sa. El va depinde în parte de un al treilea om, ultranaţionalistul Sinan Ogan, care a obţinut 5,2% din voturi în primul tur şi care nu a anunţat încă dacă va susţine unul dintre cei doi candidaţi, scrie AFP. În calculele electorale trebuie ţinut seama de încă un aspect: Erdogan îşi păstrează, de asemenea, majoritatea în Parlament. Impactul crizei economice şi al cutremurului devastator din 6 februarie, soldat cu cel puţin 50.000 de morţi, nu a avut efectele preconizate de analişti, deşi răspunsul guvernului a fost considerat tardiv şi i-a înfuriat pe mulţi supravieţuitori. Însă acest sentiment nu s-a reflectat în urne. Provinciile puternic afectate şi-au reînnoit în proporţie covârşitoare încrederea în preşedinte, care a promis că va reconstrui cât mai curând posibil 650.000 de locuinţe. „Rezultatul alegerilor va fi crucial pentru economia turcă”, spune analistul Bartosz Sawicki. Va continua Turcia cu politicile sale neortodoxe şi dezechilibrate sau se va întoarce pe calea reformelor şi a redresării? Răspunsul va fi aflat după al doilea tur, din 28 mai. „Alegerile prezidenţiale din Turcia s-au transformat într-una dintre cele mai urmărite competiţii politice din lume în acest an, din cauza implicaţiilor masive atât pentru viitorul democraţiei în această ţară membră NATO, cu 85 de milioane de locuitori, cât şi pentru securitatea în Europa şi în Orientul Mijlociu“, scrie Politico. (sursa:news.ro)

Recomandările redacției