Vasile Dan: „Fără o revistă bună, cultura este decerebrată”

1
248

vasile danRevista de cultură ARCA, cea mai longevivă revistă de cultură din Arad şi una de top la nivel naţional,  a intrat luna trecută în cel de-al 25-lea an de apariţie neîntreruptă. Această aniversare a unei reviste desemnate de două ori Revista de Cultură a Anului de APLER a fost considerată prilejul ideal pentru a găzdui în oraşul nostru, la sfârşitul lunii curente, un eveniment fără precedent: primul colocviu naţional al revistelor de cultură din România. Reprezentanţi ai celor mai importante publicaţii de gen se vor reuni astfel aici pentru a dezbate soarta acestor reviste, raţiunea lor de a fi într-o epocă a informaţiei electronice, a cărţii electronice, a presei culturale online, problematica colocviului sus-menţionat fiind Revista de cultură, încotro?.

Dezbaterile se vor desfăşura în data de 29 martie, începând cu ora 10, în sala festivă a sediului CJA, evenimentul fiind moderat de însuşi Nicolae Manolescu (preşedintele USR, director general al României Literare), de Gabriel Chifu (director executiv al României Literare ) şi de Vasile Dan (redactor-şef al revistei ARCA, aflat la conducerea filialei arădene a USR, devenită, în timp, filială zonală, prin importanţa sa). Invitaţi vor fi scriitori şi critici- directori, redactori şi redactori-şefi ai celor mai importante reviste de cultură din ţară, editate atât de USR, cât şi de consilii judeţene: România Literară, Luceafărul,Viaţa Românească, Secolul 21, Agenţia de Carte,  Acolada, Convorbiri literare, Dacia Literară, Conta, Familia, Vatra, Discobolul, Steaua, Poesis, Orizont, Ramuri, Reflex, Banatul, Realitatea Bănăţeană, Caiete Silvane, Semne, Hiperion, Contrafort şi Corpul T. „Sunt extrem de fericit că revista ARCA există, că ea reuşeşte să producă un fenomen fără precedent, şi anume să aducă la Arad toată floarea literaturii române de astăzi, în condiţiile acest lucru este foarte dificil. Faptul că cele mai importante reviste din Iaşi, Satu Mare, Oradea, Timişoara, Cluj, Zalău, Alba Iulia, Sibiu, Târgu-Mureş ş.a.m.d. vor fi reprezentate Arad de cei mai importanţi scriitori din aceste zone este un lucru extraordinar, care cred că va avea ecou în toate publicaţiile din ţară. Este şi un fel de recunoaştere a valorii revistei ARCA, a oportunităţii ei, a faptului că ea stă la baza existenţei unei filiale zonale a USR, filială la care au aderat scriitori din Arad, din Bihor, din Hunedoara, din Voivodina şi chiar din Timiş. Existenţa revistei a făcut posibilă această structură profesionistă, iar acest fapt compensează cumva eforturile- nu o dată epuizante- de a convinge autorităţile locale, de la an la an, să finanţeze această revistă”, a spus Vasile Dan.

În cadrul evenimentului va avea loc şi o lansare de carte(Amazoanele, O poveste de Adriana Babeţi), acesta fiind dublat de o seară de poezie, începând cu ora 16, în sala festivă a Liceului Pedagogic Dimitrie Ţichindeal.

Povestea revistei

V.D.:Una dintre frustrările puternice intelectuale ale Aradului a fost, până în decembrie 1989, inexistenţa unei reviste profesioniste de cultură  la Arad. De ce era importantă o revistă profesionistă de cultură la Arad? Fiindcă cultura însăşi românească este una literaturo-centristă, iar toate evenimentele culturale din Arad de dinainte de 1990 erau valorizate critic în revistele de cultură din zonele limitrofe.  Aradul nu avea decât ziare locale şi nişte suplimente amărâte, care numai reviste de cultură nu erau. De aceea, imediat după evenimentele din 89, având privilegiul de a fi cooptat în primul CPUN al Aradului şi de a fi răspunzător, pentru o perioadă scurtă de timp, de cultura județului, am făcut toate cele necesare pentru fondarea unei reviste profesioniste de cultură.  Cam într-o lună de zile, în timpul lunii ianuarie, au venit aprobările de la București şi s-a înfiinţat revista de cultură ARCA, ca instituţie de sine stătătoare, cu şase redactori, cu contabilitate, cu tot ce trebuie.

Revista de cultură ARCA s-a impus în conditii extrem de dificile, într-o perioadă deloc favorabilă fenomenului cultural. Se ştie: cultura are nevoie de o anumita seninătate, de un anumit calm social. Scriitorii, artiştii, oamenii din artă au nevoie, pentru a putea crea, de un mediu cât de cât prielnic. Or, atunci era o agitaţie extraordinară şi marea pasiune, care a confiscat totul, era politica, implicit ziarele politice, care apăreau ca ciupercile după ploaie. Din această cauză revista s-a impus extrem de dificil, nu fiindcă n-ar fi fost bună sau fiindcă profilul ei n-ar fi fost unul atrăgător, ci fiindcă interesul era confiscat exclusiv de politică, de conspiraţii; scenarita era un sport naţional. Cu toate acestea, Arca a reuşit să devină o publicaţie aparte şi imediat a fost sesizată calitatea excepţională şi miza serioasă pe care a avut-o încă de la început.

Au trecut, de atunci, peste 24 de ani. Este o perioadă incredibilă pentru o revistă de cultură. Aradul niciodată nu a mai avut o revistă atât de longevivă; nici «Tribuna», nici «Românul» de dinainte  de 1918, nici publicaţiile din perioada interbelică nu au avut o viaţă atât de lungă.  Cele mai multe dintre ele erau efemeride, apăreau şi dispăreau foarte uşor,  în funcţie de finanţatori. ARCA a reuşit acest lucru. A reuşit să se impună chiar în competiţie cu reviste vechi. A reuşit să aibă personalitatea sa publicistică, să fie un obiect estetic, să aibă o miză extraordinară, să fie deschisă numelor valoroase din întreaga ţarăsă evite pericolul localismului şi să nu se lase confiscată de mediocrităţile  locale, care să o transforme într-un semi-ziar”.

ARCA 25

La început o revistă lunară de literatură, eseu, arte vizuale şi muzică (1990-1994), revista ARCA a devenit recent trimestrială, formatul său fiind unul de carte (A5). În cele peste 250 de pagini se poate întotdeauna găsi un album de artă în policromie, după opera unui artist plastic contemporan, român sau străin. „Revista a avut, încă de la început, ca miză aspectul ei de obiect estetic şi este apreciată astăzi ca fiind una  dintre cele mai frumoase care apar în ţară”, precizează redactorul-şef.

 ARCA are un corp redacţional stabil, în mare acelaşi de la  fondarea ei, în februarie 1990, lucru extrem de rar pentru o publicaţie: Vasile Dan, redactor-şef; Romulus Bucur, redactor-şef adjunct; Onisim Colta, Călin Chendea, Lia Faur- redactori; Ioan Matiuţ, şef-birou. La acest nucleu se adaugă şase redactori asociaţi: Lucia Cuciureanu, Lavinia Ionoaia, Lajos Notaros, Gheorghe Schwartz, Horia Ungureanu, Ciprian Vălcan. Revista nu ar fi însă aceeaşi fără o deschidere pentru colaboratori, adesea viitoare celebrităţi sau nume deja consacrate: „În toţi aceşti ani, revista ARCA şi-a consolidat personalitatea publicistică, promovând valori din sfera literaturii române, a culturii ei în general. Desigur, ea s-a bazat pe personalităţile scriitoriceşti locale – în ARCA au debutat nume importante ale poeziei, eseului, prozei contemporane: Vasile Leac. T. S. Khasis, Mihai Neamţu, Ciprian Vălcan, Felix Nicolau ş. a., dar a evitat staţionarea în localism. ARCA este o revistă deschisă, de respiraţie naţională. Nu există o mare personalitate a literaturii române, a culturii ei de astăzi, care să nu fi semnat măcar o dată, în cei 24 de ani de apariţii, în ea: Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Al. Muşina, Mircea Cărtărescu, Radu Ciobanu, Ioan Moldovan, Adrian Popescu, Gh. Crăciun, Nicolae Breban, Al. Cistelecan, Ştefan Aug. Doinaş, Paul Goma, Cornel Ungureanu, Ana Blandiana, Adrian Marino, Gh. Grigurcu, Andrei Şerban, Daniel Vighi, Cassian Maria Spiridon, Varujan Vosganian, ca să ne referim doar la aceştia, care, cei mai mulţi, şi semnează în ARCA 25 câte o laudatio”, notează Vasile Dan.

Epoca digitală

V.D.:„Revista ARCA este prima revistă de cultură din România care a trecut pe culegere şi paginare computerizată. Suntem primii care au trecut chiar în format A3. După aceea, am fost primii din ţară care am trecut la format de carte. Am fost constrânşi să fim receptivi şi la această epocă a calculatorului, a Internetului, fiind tot printre primii care au creat un site (revistaarca.ro). Pentru această formă de diseminare a revistei suntem foarte apreciaţi şi chiar, în anumite anchete, printre cei mai accesați. Nu am întors spatele acestei provocări, care nu este lipsită de riscuri, mai ales că foarte mulţi pun în disjuncţie varianta printată cu cea electronică. Mai precis, mulţi renunţă la prima, considerând-o suficientă pe cea de-a doua. Personal, nu împărtășesc această părere, asta fără să ignor avantajele variantei electronice. Este mai bine să ai revista pe hârtie, să o poţi oricând arhiva, să o poţi citi pe îndelete… Ai o anumita materialitate a frazei, a cuvântului, a ideii, spre deosebire de ecran, care îţi fuge destul de uşor şi îţi oferă un plan destul de puţin tentant pentru adâncire, pătrundere”.

Revista ARCA apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România-Filiala Arad şi este editată de Centrul Cultural Judeţean Arad.

vezi şi lista completă a invitaţilor

 

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.