După 7 ani și jumătate de contract care stipulează 3 ani de execuție, dacă judecăm după ce vedem în teren, în câteva săptămâni ar trebui să avem primul tren care trece prin tunelul Bătuța. În sfârșit vom avea trafic deschis pe varianta de viteză de vreo 13 kilometri dintre Bârzava și Vărădia, parte din lotul 2B Ilteu-Bârzava, unul din cele patru tronsoane ale Coridorului Feroviar Rin-Dunăre dintre Simeria și KM 614.
Totuși, la început se va merge încet, mai ales pe poduri. Așa s-a întâmplat în zona Conop unde, într-un răspuns emis către noi în august 2024, CFR SA ne-a confirmat că viteza crește de la 70 km/h la 120 km/h după atingerea tonajului de stabilizare dinamică (etapă realizată doar prin circulația trenurilor) și efectuarea ultimului buraj.
În caietul de sarcini este stipulată reglementarea conform căreia stabilizarea dinamică pe podurile peste Mureș nu se poate face cu utilaj specializat, ci doar prin circulație. CFR SA estima în august 2024 că la Conop viteza proiectată de 160 km/h va fi atinsă acum, în aprilie 2025, după efectuarea tuturor testelor la instalația de semnalizare și punerea acesteia în funcțiune.
Astfel, procedurile similare vor împinge cel mai devreme în 2026 atingerea vitezei maxime de 160 km/h pe toată distanța dintre Bârzava și Vărădia filmată din dronă.
Recepția, inclusiv a sistemului de semnalizare/centralizare ERTMS, probabil că va mai dura, spre 6 ani de întârziere. Sunt înfiorătoare aceste tergiversări ale blocajelor de pe infrastructura feroviară despre care vă relatăm de ani de zile, timp în care călătorii sunt alungați de pe calea ferată.
După 7 ani de chin s-a rezolvat descărcarea arheologică a Cetății Vărădia care a fost strămutată în apropiere, fiind vizibile cele trei vagoane-muzeu cu artefactele din trei epoci istorice. Tot după vreo 6 ani s-a încheiat și problema pâlcului de copaci din buza tunelului Bătuța, acolo unde tronează cele două consolidări-mamut, total diferite față de ce era inițial proiectat.
Din păcate, un gust amar ne lasă trecerile la nivel păstrate pe un proiect de un miliard de euro. Fără ele și cu unele ajustări, pe unele porțiuni am fi putut circula cu 200 km/h între Arad și Deva.
Dacă tot vorbim de (in)eficiență, pasajele rutiere superioare cocoțate la 10 metri peste șine și catenară ar fi putut fi înlocuite de subtraversări de trei ori mai scurte și probabil mai ieftine. Pasajul asfaltat și iluminat care se înfundă imediat într-un drum de căruțe este genial. Comedia completă: trotuarul este prevăzut pe tablier dar lipsește cu desăvârșire pe rampe.
Poftiți în vagoane!
sursa: Asociația Pro Infrastructură
📷 Cadre aeriene ChimDrone/Traveler
