Calitatea lucrărilor comandate de Primărie este pusă la îndoială de experţi

După cum vă informam în numărul de ieri al ziarului nostru, Planul integrat de revitalizare a zonei protejate din municipiul Arad, realizat în cadrul Proiectului Vito, a fost finalizat. Acesta a fost prezentat cu prilejul unei dezbateri publice şi urmează să fie aprobat de consilierii municipali. Autorii planului, experţi români şi străini, după cum declara Corina Drăghici, purtătorul de cuvânt al Primăriei, au făcut o analiză la sânge a situaţiei din municipiu, prezentând, fără rezerve, pe lângă avantaje şi oportunităţi, punctele slabe şi tendin­ţele nefavorabile.
În ceea ce priveşte spaţiul public, autorii studiului prezintă ca tendinţe nefavorabile „calitatea execuţiei lucrărilor de reabilitare/amenajare a domeniului public”, lucru semnalat atât de presă, cât şi de societatea civilă de ani de zile. Muncitorii au fost nevoiţi să intervină la o serie de lucrări, la doar câţiva ani de la finalizarea acestora, semn că nu s-a lucrat aşa cum ar fi fost normal să se facă. De asemenea, presa a scris de nenumărate ori despre necazurile produse oamenilor după finalizarea unor şantiere, cum ar fi supraînălţarea unor străzi, astfel încât apa pluvială se scurge în curţi.  O altă tendinţă nefavorabilă constă în „blocarea accesului la pro­menada de mal”. Mai mult, au fost catalogate ca obstacole sau puncte slabe modul în care se face gestionarea locurilor de parcare, autorii studiului referindu-se accesibilitate; „insuficienta amenajare pentru pietoni a Corso-ului ca bulevard cu ofertă specială; stadiul fizic degradat al spaţiului public şi al mobilierului urban; calitatea spaţiilor publice în sud de strada Preparandiei, lipsa de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi”.
Analiza realizată cu privire la patrimoniul construit prezintă ca fiind puncte slabe fragmentarea proprietăţii asupra imobilelor, lipsa resurselor financiare ale proprietarilor, care nu-şi pot reabilita casele; blocarea unei părţi din fondul locuibil, care rămâne nefolosit din interese speculative. Autorii planului vorbesc şi despre deficienţe de funcţionare la asociaţiile de proprietari, lipsa de responsabilitate faţă de proprietate, lipsa de asistenţă tehnică şi financiară pentru proprietari. La capitolul tendinţe nefavorabile se vorbeşte despre tratarea uniformă a politicilor administraţiei locale a întregii zone de proiect, lipsa unei monitorizări şi sancţionări a intervenţiilor distructive în fondul construit, implementarea unor programe de reabilitare termică aplicate deficitar, aspect semnalat de-a lungul timpului atât de reprezentanţii asociaţiilor de proprietari, cât şi de mass-media şi perpe­tuarea speculei imobiliare cu spaţii în clădiri de patrimoniu.
De menţionat că studiul se mai referă, printre altele, la eficienţa scăzută a sistemului de termoficare, demersurile administraţiei în vederea remedierii acestei probleme fiind catalogate ca pozitive. Alte puncte slabe identificate se referă la „lipsa abordării integrate a modernizărilor/extinderilor de reţele în raport cu patrimoniul şi spaţiul public”; lipsa unui concept de iluminare publică eficient şi diferenţiat, a unei infrastructuri pentru biciclişti, dar şi existenţa unor străzi neasfaltate în zona centrală, aspecte semnalate, de asemenea, de presă.