Este cunoscut faptul că la Arad se produceau ceasuri, însă puțini știu că a fost primul oraș din țară care a avut o asemenea fabrică. Înfiinţată în 1951, fabrica a purtat nume comune precum „Cooperativa Metalul”, „Precizia” şi, ulterior, a primit numele „Victoria”, avându-i ca întemeietori pe Iosif Berenz, Şimolan şi Hollosy.
Aici se produceau în 1951 în jur de 300 de ceasuri în 12 luni. Asamblarea unui mecanism dura o zi lucrătoare. Unul dintre întemeietorii fabricii de ceasuri care a condus-o timp de aproape 40 de ani a fost Iosif Berenz, născut în localitatea arădeană Sânpetru German.
În primul an, unitatea a funcţionat cu 50-60 de angajaţi, fabricându-se la început roţi dinţate, iar din anul 1954 s-a trecut la producţia de ceasuri deşteptătoare, ochelari, umbrele. Ceasurile se făceau sub marca „Precizia”, apoi, după anii ’60, au purtat denumirea de „Victoria”.
Un exemplu de ceas ar fi cel mecanic, deşteptător cu mecanism pe 4 rubine. Pe spatele ceasului, lângă butoanele de potrivit şi cheiţele de armare, este inscripţionat „N.I. 97534 – 81”, ceea ce indică modelul şi anul fabricării acestui ceas de la Fabrica de Ceasuri Victoria Arad.
Piesele de import pentru ceasurile realizate aici, erau arcul pentru mers, soneria şi rubinele pentru furcă şi ba­lans.Toate celelate componente se fa­bricau la Arad. Deasemenea, aici se realizau ceasurile publice din România, care indicau ora exactă în toate pieţele publice din ţară.
Istoricii arădeni spun că industria ceasornicelor era atât de populară şi de apreciată la Arad, încât s-a elaborat aici şi un „Manual al ceasornicarului” în anii 1980.
Cel mai productiv an din istoria societăţii comerciale, a fost 1989 când s-a ajuns la o producţie de 1.000.000 de ceasuri anual, iar numărul angajaţilor era de 1.300.
Ceasurile produse la Arad ajungeau în toate colţurile ţării şi nu numai. Toată lumea ştia unde se produc iar angajaţii abia dacă făceau faţă comenzilor.
Istoricii mai spun că în anul 1954, la Arad, avea loc un eveniment foarte important pentru orologeria românească. Ceasornicarii independenţi din perioada inter- belică erau duşi să lucreze la Cooperativa Precizia, cu misiunea de a produce ceasuri mecanice deşteptătoare şi de perete. S-a muncit mult, iar primul ceas produs aici avea să fie omologat în 1956. Era vorba despre primul ceas construit de la A la Z de români, cu piese gândite de ingineri români, cu înfăţişare gândită în atelierele din Arad, nu împrumutată din marile ateliere ale lumii.
La început se muncea manual, fabrica având 10-11 ceasornicari. Văzând că afacerea este promiţătoare, s-au cum­părat utilaje ceea ce a făcut să crească producţia. În 1961, se înfiinţa „Fabrica de Ceasuri Victoria Arad”, desprinsă total de Precizia.
În 1976, a fost adusă o bandă de producţie din Elveţia. La Arad, în fiecare zi se făceau cam 1.000 de ceasuri, iar fabrica a ajuns loc de muncă pentru 1.000 de persoane. Cu timpul ceasurile Aradora nu s-au mai produs.
La câțiva ani după Revoluție fabrica acumulase datorii mari, fiind obligată să se reprofileze.
La mai bine de un sfert de veac de la căderea comunismului, ceasurile produse la Victoria sau la Mecanică Fină, sunt doar nişte amintiri pentru cei care au trăit acele vremuri şi se mai regăsesc doar în rafturile colecţionarilor şi ale nostalgicilor acelor vremuri.

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției