Efectele isteriei habotnice propagate de mass-media care a adus în lumina reflectoarelor toţi nebunii pentru a- şi da cu părerea s-au văzut din plin anul ăsta de Bobotează, când drept credincioşii s-au bătut mai abitir ca niciodată pentru apa sfinţită, călcându-se efectiv în picioare. La întrebarea de ce au făcut asta în zi de sărbătoare, răspunsul ar fi unul singur. Cu toţi se vedeau pompieri voluntari ce aveau nevoie urgentă de preţiosul lichid ca să rezolve cea mai mare problemă contemporană a ţării: stingerea focului iadului de la căldarea în care fierbe ilustrul repauzat naţional, şi anume maestrul Sergiu Nicolaescu. Despre care se zvoneşte la televizor că ar fi fost condamnat să chinuie înţepat cu furcile de draci în oala cu smoală în cadrul unei pedepse ce porneşte de la şapte ani şi poate dura o eternitate, totul depinzând de daniile ce se vor face în numele lui de acum înainte Bisericii. Osânda ar fi fost mai mică dacă slujba funerară nu i-ar fi fost făcută de un răspopit, dar cum urechile lungi ale Patriarhiei au aflat, i-a adăugat la dosar şi această circumstanţă agravantă. Iar drept-credincioşii se tem că va pătimi în focul Gheenei precum nefericiţii traşi în ţeapă cu ocazia filmării ,,Mihai Viteazul” fiindcă în ,,Oglinda” mareşalul Antonescu a luat glonţ şi nici n- a ştiut când a venit expresul pentru lumea ailaltă. Tocmai de aceea propun să se realizeze la nivel naţional o chetă, iar banii să fie donaţi construirii Catedralei Neamului, întru iertarea ultimului păcat al ilustrului defunct. Acela al incinerării. Personal, voi subscrie cu doi lei, nu pentru că maestrul n-ar merita mai mult, ci fiindcă doar cu atât am mai rămas după ieşirea din saturnaliile iernii.
E trist că n-am putut începe 2013 fără să ne facem de râs la nivel mondial. Acum, pe lângă Dracula mai avem un simbol naţional demn de era medievală, atât de dragă maestrului. Imbatabila şi necruţătoarea Biserică Ortodoxă, care pesemne vrea să-şi răscumpere prin viziunea mercantil-obtuză faptul că în trecut n-a ars oameni pe rug, arzându-i în prezent de bani sub dictatoriala hotărâre 943. Aia ce reglementează îngropăciunile.
De acum vor avea moşii şi babele ce vorbi pe la priveghiuri şi cu siguranţă îşi vor rupe de la gură pentru cele trebuincioase încredinţării bicisnicului trup viermilor pururea flămânzi şi nu în ultimul rând îşi vor face cruce cu limba în cerul gurii după care vor scuipa în sân când vor pomeni de unealta diavolească numită incinerator uman. După care vor merge la popă să-şi mărturisească în spovedanie păcatul de ai fi rostit ticălosul nume.
Închei nutrind speranţa că nu se va găsi vreun nebun care să arunce în aer vreun crematoriu. Atâta ne-ar mai lipsi. Dacă până acum mapamondul ne percepea ca pe nişte hoţi experţi în furatul căciulii personale, aia pusă pe-o ureche a la Burebista, acum ne-ar vedea şi drept ultimii talibani ultraortodocşi dintr- o Europă care se screme să rămână unită.

Recomandările redacției