Un castor a fost filmat la Lipova. Specia a fost dispărută timp de 200 de ani în țara noastră

În timp ce se plimba pe noul pod peste Mureș de la Lipova, un localnic a filmat un castor care „își făcea treaba” în apele râului. Cu aprobarea lui Adrian Tinc, vă redăm video-ul mai jos:

Video: https://www.facebook.com/61555583093256/videos/431479792976066/

Castori nu sunt însă doar la Lipova. Dacă faci o plimbare de-a lungul Malului Mureșului, în Arad, în special din zona Constructorului către Micălaca, se poate lesne observa cum mai mulți copaci sunt puși la pământ. Aceștia sunt aproape de malul apei și sunt răsturnați, fiind roși aproape de bază. De data asta nu este mâna omului, ci… dinții castorului.

Castorul european (Castor fiber), cunoscut la noi și sub denumirea de breb, a dispărut din fauna României în 1824 și în 1865 din cea maghiară. Între anii 1998-2001, pe durata unor campanii de reintroducere a speciei în țară, au fost eliberați 91 de adulți și juvenili pe Mureș, Olt și Ialomița. În 2010, populația a ajuns la aproximativ 1.500 de exemplare. Castorii au fost aduși din Germania. Conform biologilor arădeni, familii de castori au fost localizate în albia Mureșului și chiar aproape de centrul orașului.

Malul Mureșului, paradisul castorilor

Condițiile de care au parte castorii pe Malul Mureșului sunt de lux. Găsind condiții prielnice – copaci cu esență moale (sălcii, plopi), adâncime potrivită, mal stabil pentru crearea unui adăpost, castorii s-au stabilit aici. Exemplarele care ajung la maturitate sexuală migrează spre noi teritorii, unde-și pot întemeia propria familie.

Castorul este un rozător erbivor, monogam, semiacvatic, ce cântărește până la 25 kg la maturitate, lung de până la 120 cm (incluzând coada) și poate trăi până la 35 de ani.

Nu e cazul să ne îngrijorăm: nu produc daune semnificative. Din contră, aduce beneficii mediului

În secolul XIX, castorul a fost vânat până la extincție în majoritatea țărilor din Europa pentru carne, blană și castoreum (secreția glandelor anale), folosit în parfumerie. Acum, specia este strict protejată în România și în Europa. Nu e cazul să ne îngrijorăm în privința doborârii tuturor arborilor de pe Malul Mureșului. Castorul se hrănește, de regulă, iarna cu scoarță și crengi de copac de esență moale, fără a produce pagube semnificative. Adună crengile și ca provizii alternative de hrană, iată de ce nu se recomandă ca arborii pe care-i doboară să fie îndepărtați. Hrana din timpul verii e compusă din vegetație ierboasă, muguri (suligă de stuf), frunze de salcie. Brebul, un inginer al ecosistemelor, este considerat o specie-cheie, deoarece creează condiții favorabile dezvoltării mai multor specii de plante și animale acvatice și semiacvatice. Prin modificările pe care le face asupra mediului în care trăiește, asigură lăstărirea, creșterea vegetației mici și purificarea apei.