Un preşedinte nu are voie să-şi înveţe funcţia la locul de muncă- Interviu cu domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu, preşedintele Partidului Forţa Civică

–Domnule preşedinte Mihai Răzvan Ungureanu, în 1853 Războiul Crimeii ne-a afectat în mod direct, în sensul că trupele ţariste au ocupat Principatele Dunărene. Ne-ar putea afecta şi acest din urmă conflict care mocneşte în această zonă?

-Asistăm astăzi la un proiect geostrategic al Federației Ruse, care își asigură prezența pe țărmul de nord al Mării Negre, acolo unde mocnesc o serie de alte conflicte, de la Transnistria până la Osetia. Alipirea Crimeei la Rusia înseamnă practic preluarea de către Rusia a controlului jumătății de nord a Mării Negre. Ceea se întâmplă astăzi în regiune ne afectează pe toți deopotrivă, inclusiv statele membre UE. România asistă pasiv la tot ceea ce se întâmplă în vecinătatea ei. Nu știm să ne apărăm interesele strategice. Marea Neagră se află în mijlocul unui conflict regional și devine ușor dar sigur un furnizor de insecuritate regională.

-Domnule preşedinte, care ar putea fi implicaţiile în ceea ce priveşte parcursul euro-atlantic al Moldovei de peste Prut?

-În tot acest joc periculos al Rusiei, cea mai afectată va fi Republica Moldova. Situația din Transnistria, secesionismul ilegal al regiunii găgăuze, Partidul Comunist aflat la putere, toate pun astăzi în pericol integritatea teritorială a Republicii Moldova. UE ar trebui să grăbească procesul de aderare al Republicii Moldova la comunitatea europeană.  Solicitarea Transnistriei pentru aderarea la Federația Rusă va fi urmată și de cea a Găgăuziei, iar toate vor duce practic la desființarea statului vecin. Conflictele interne din Republica Moldova nu-și vor găsi niciodată rezolvarea decât în interiorul UE.

-Domnule preşedinte, circumscripţia dumneavoastră senatorială este, de fapt, întreg municipiul Arad. Din acest punct de vedere, ce ne puteţi spune despre implicarea dumneavoastră în legătură cu ambiţiosul nostru proiect de a deveni Capitală Culturală Europeană în anul 2021?

-În martie anul trecut, alături de Primarul Aradului, domnul Gheorghe Falcă, am lansat la Bruxelles candidatura Aradului pentru „Capitala Culturală Europeană 2021”. Am înțeles atunci că o firmă de consultanță, angajată de Primăria Aradului, va pune la punct dosarul de candidatură. Sunt senator de Arad și bineînțeles că mi-aș dori foarte mult să putem atinge acest obiectiv. În numeroasele mele vizite la Bruxelles, în calitate de Președinte al Partidului FORȚA CIVICĂ, am adus nu de puține ori în discuție acest subiect. A fost o promisiune pe care am facut-o cetățenilor orașului și primarului, după vizita realizată împreună la Bruxelles. Aradul are șanse mari și sperăm să avem sorți de izbândă.

-Domnule preşedinte Mihai Răzvan Ungureanu, imediat după alegerile parlamentare trecute vorbeam despre „criza dreptei” româneşti şi despre necesitatea coagulării acesteia. Ce schimbări credeţi că va produce pe partea dreaptă a eşichierului politic intrarea PNL-ului în opoziţie?

Cu PNL-ul în opoziție este greu de negociat. În primul rând PNL nu a încetat colaborarea cu PSD în teritoriu. Situația de la centru este cu mult diferită de cea din teritoriu. Nu în zadar PSD încă mai susține că USL va reveni pe scena politică românească după alegerile europarlamentare. PNL are probleme de credibilitate, va fi greu să-și asume o identitate în opoziție. Candidatura lui Antonescu rămâne sub semnul întrebării, nu toate formațiunile de dreapta l-ar susține. Cei care fac astăzi calcule de putere pe partea dreaptă a eşichierului politic să ia întâi aminte de ceea ce PNL a realizat în timpul guvernării. Până când PNL nu-și va clarifica situația, atât cea internă, cât și cea în opoziție, puține schimbări vor produce în dreapta politică românească. Riscă să-și piardă complet ideologia liberală, șubrezită serios după doi ani de guvernare socialistă. Plecarea lui Tăriceanu către PSD dovedește amprenta pe care și-a pus-o partidul socialist asupra liberalilor de seamă ai PNL-ului.

-Domnule senator Mihai Răzvan Ungureanu, se spune că viitorul preşedinte al României ar trebui să fie un intelectual, cu experienţă în diplomaţie sau în adminstraţie şi să provină de pe partea dreaptă a politicii româneşti… Sunteţi de acord cu această proiecţie?

-Am mai spus-o și o repet – un președinte nu are voie să-și învețe funcția la locul de muncă. Orice candidat la funcția de președinte trebuie să aibă o biografie pe măsură, o conduită excelentă, să înțeleagă ce înseamnă să reprezinți corect România. Un președinte trebuie să știe să se facă ascultat și credibil în fața cetățenilor și partenerilor externi. Ca președinte trebuie să convingi că ești garantul constituțional al unui stat democratic, că aperi statul de drept, justiția și că te plasezi deasupra partidelor politice. În ceea ce privește candidatul dreptei, de-a lungul istoriei sale, România a fost mereu o țară de dreapta, curent care caracterizează în mod structural țara noastră și identitatea acestei națiuni.